marți, 27 februarie 2018

Peris 2017


Urmatoarea iesire a fost in prima duminica din august.
Initial am vrut sa fac un traseu prin Bucegi, dar, din lipsa de parteneri am fost nevoit sa renunt. Din nefericire, unul dintre cei cu care as fi putut merge, a trebuit sa fie la serviciu dumnica dupa pranz, asa ca, impreuna cu inca un tovaras care putea sa mearga numai dimineata, am hotarat, la sugestia stimabilului Traveller sa mergem pe un traseu in apropierea Bucurestiului.
Ne-am strans la prima ora, eu, Traveller si MaC®, si am plecat in directia Peris.
Am lasat masina in fata garii, ne-am echipat si am purces la drum. Deja caldura incepea sa se faca simtita. Nu era decat 8:30 si noi incepeam sa fierbem.
Am mers in directia Ciocanari si am avut parte foarte repede de intrarea pe off-road (mai mult off decat road). Ocazie cu care subsemnatul a avut primele probleme. Noua sa nu a fost bine stransa in momentul montajului, din lipsa de cheie. Lasa ca o fac dimineata cand ajung la masina. Am uitat, ce, nu stiati? Ata ete. Dar, odata cu iesire pe drumul de pamant, a inceput sa se miste sub mine. Am facut o pauza in care am incercat remedierea problemei, insa au aparut niste viespi/albine care se tot agatau de noi. Am fugit repede pe marginea lanurilor de porumb si soreata si am alergat spre Burias. 


Pe camp am fost facuti de rusine de un tataie cu o antichitate de bicicleta. A zburat pe langa noi. Am trecut prin sat, si ajungem si la podul de peste Ialomita. Moment prielnic pentru o sedinta foto. Nu l-am ratat.




Mergem mai departe si intram pe asfalt in Poienarii Burchii. Dupa o lunga consfatuire, care a durat fix cateva secunde, am hotarat sa oprim la primul stabiliment unde sa ne adapam. Asa am facut.
Cand am ajuns noi, eram singurii clienti. Probabil ca biticlele au ceva megic: in cateva minute era roi de biciclete, parca se apropia startul unei curse imporante. Batrani, femei, accidentati s-au strans in jurul nostru.

Odata terminata pauza, am continuat, dar pentru scurt timp, intrucat am descoperit un monument. Lasat in paragina, logic, doar suntem in Romania.



Urmatorul popas l-am facut la manastirea Pissiota. Am oprit, am vizitat-o numai pe exterior (din cauza ca am ajuns in timpul slujbei nu am mai intrat) si am plecat mai departe.




Am plecat mai departe si am profitat ca drumul e pustiu ca sa putem merge pe contrasens ca sa ne ascundem de arsita soarelui. In Poienarii Rali am oprit sa facem si cateva fotografii cu un tren , apoi am dat bice calutilor catre lunca Ialomitei. 


La intrarea pe drumul de pamant am avut neplacuta surpriza sa constatam ca cineva se jucase cu tractorul, asa ca drumul este nerecomandat celor care au in desfasurare lucrari dentare. Pana la podul pietonal ne-au clantanit dintii de ziceai ca sunt multe grade sub 0.


Pe pod ne-am facut de cap: mers pe bicicleta, poze multe, mai ca trageam si un pui de somn, dar ne grabeam.








Am intrat in Piscu, dar pentru scurt timp. Suficient cat sa “admiram” leii masivi, plini de stralucire aurie, de la intrarea in unele curti. La monumentul din centrul satului am virat la dreapta. Am continuat pe drumul de pamant in directia padurii, . Abia o asteptam. Inainte de a ajunge la marginea padurii am trecut si prin cartierul Poiana Florilor.
Incepusem sa simtim codul portocaliu. Odata intrati in padure am avut parte de multe urzici, foaaaaarte multi tantari, dar in general drum bun. Cu toate astea, imediat ce am ocolit o ramura groasa ce zacea pe drum, am dat intr-o groapa si buf, am dat de pamant. Din fericire, fara urmari grave.
Ca de obicei, am ratat o intersectie si ne-am trezit intr-o fundatura de dupa care a iesit un jandarm mai putin sociabil care nu ne-a dat niciun fel de ajutor. Ne aflam pe o limba de pamant intre doua lacuri. Ne-am intors si am gasit destul de repede iesirea salvatoare si cu asta am lasat si padurea in spate.





Imediat ce am intrat in Balteni am facut o noua pauza de alimentare, iar de aici nu a mai fost prea mult pana la masina.
A fost o tura placuta care ne-a lasat timp sa ne si facem treburile dupa pranz. In cazul meu a fost un somn bun.